versiunea 1.0
Gata. Sînt aici, online, am şi eu lucruri interesante de spus şi arătat!
Deşi noţiunea de blog mi-e cunoscută înca din timpuri imemorabile (adică vreo 2 ani, dacă nu mai puţin) pînă acum vreo 3 luni nu m-a interesat deloc subiectul şi n-am citit niciunul. Însă de acum 3 luni am prins febra şi am mîncat blog pe pîine. Ba chiar pe două dintre ele le-am citit în întregime, încă de la primul articol. Şi anume Fulgerică pentru fun şi Zoso pentru de toate (unele chestii de acolo sînt cam tehnice şi nu prea ştiam ce şi cum da' tot le-am citit). Iar răzbunările lui VisUrat m-au uns pe inimă. Şi ar mai fi încă cîteva pe care am început să le tot vizitez.
Iar acum vreo săptămînă s-a produs un declic şi deodată am simţit că nu mai pot dacă nu-mi fac şi eu blog. M-am trezit transpirat, surescitat, plin de idei pe care le-am şi uitat în parte, simţeam nevoia acută să mă exteriorizez în felul asta, ca blogger. Neapărat. Deodata ştiam că TREBUIE să-mi fac cunoscute gîndurile, întîmplările şi nu numai.
A, şi am 3 motive pentru care m-am decis că merită să creez al enşpemiilea blog şi culmea tupeului, nu va fi unul de nişă ci unul general, o varză, circul lumii, ceea ce îmi place, ce m-a marcat, deranjat, ofticat, ce chestii trăznite am văzut sau auzit şi cît mai mult conţinut original (sper). Adică ca şi restul de 99,038% bloguri româneşti.
numero uno: nu ştiu cine a scris odată că dacă vei lăsa nişte maimuţe o perioadă indefinită de timp să apese pe tastele unei maşini de scris pînă la urmă vor scrie operele lui Shakespeare, chiar dacă involuntar. sper şi eu că din toate aberaţiile ce vor urma va ieşi şi o perlă pînă la urmă.
b) uneori, cam des din păcate, am o idee sau numai un idee de idee sau un reziduu de gînd, oricum ceva ce aş vrea să vocalizez. şi dacă în acel moment nu este nimeni prin preajmă ca să-mi suporte elucubraţiile (wow), pur şi simplu le UIT. Puf! Duse pentru totdeauna. Şi asta e supărător. Şi cred că am găsit metoda perfectă de remediere. Blogul.Pe.Care.Îl.Declar.Oficial.Deschis.
3. tre' să refulez şi eu undeva. pîna acum am citit şi tot citit forumuri, bloguri, site-uri personale, reviste şi pliante metro dar aportul meu la comentarii a fost minim. îmi lipsea motivaţia pe care am găsit-o în momentul de epifanie de acu' o săptămînă. nu aveam o metodă, vocea mea se pierdea între celelalte o mie sau îmi era ingrădită de tot felul de reguli enervante. acum însă pot scrie orice oricînd aproape de oriunde şi va rămîne aici pentru posterioritate, pînă cînd poate îi va fi cuiva folositor sau amuzant sau interesant sau măcar îi va servi drept învăţămînt "aşa nu"!
PS1: de fapt îşi făcuseră niste prieteni un blog pe care l-am vizitat de vreo 3 ori dupa care m-am luat cu altele. Să nu vă supăraţi kianilor că v-am pus link la blogroll şi am recuperat din ce aţi mai scris de atunci. :p
PS2: hai va rog io frumos să-l citiţi pe blogul meu. şi să comentaţi. da? vreau şi eu să fiu celebru ca alţii. pină la urma asta e, ce atîtea poveşti şi motivaţii. vreau să mă adulaţi să-mi sorbiţi cuvintele să mă citaţi... ahem.
Abonare Feed RSS, Vizite Regulate pe Blogul lui Cristache, Comentarii. doar atît. se poate?
PS3: domle, chiar îmi plac PS-urile astea!
vineri, 15 februarie 2008
Cristache: Începutul
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu