o relatie indelungata

cred ca aceasta relatie despre care voi vorbi este cea mai lunga din viata mea exceptind parintii si rudele! dupa un calcul aproximativ dureaza de aproape 30 de ani, cam de pe vremea cind avem 5 anisori.
atunci cind a inceput nu stiam ca va dura atit de mult ba chiar o tratam cu neglijenta si nepasare. dar in timp a devenit din ce in ce mai strinsa si eu dependent de ea. dar sa las abureala si sa trec la dezvaluiri.

persoana cu care am avut aceasta legatura este nimeni alta decit... TIGANCA care vindea GUMA si SEMINTE!!! pare incredibil , nu? dar sa explic.

totul a inceput pe vremea cind ea, tiganca vinzatoare ambulanta de guma Tipi Tip si seminte in timp ce-si facea turele prin cartier a inceput sa treaca si pe la blocul nostru. toti copii tipam la mame si bunici sa ne arunce 3 sau 5 lei pe geam ca sa ne luam guma si uneori chiar ii si primeam. pe atunci totul era mai frumos, tiganca era mai tinara si guma avea cel mai bun gust.
apoi am inceput scoala si ea era acolo in fiecare zi, la colt, gata sa ne potoleasca poftele. imi amintesc cum lua cu un flacon de medicamente semintele de 1 leu si ii spuneam sa puna mai cu virf. anii au trecut si oferta s-a diversificat. au aparut abtibildurile cu Marco Polo si gumele Turbo cu masini si actori. cam tot in perioada aia am avut o mare afinitate si pentru gogoseria de la capatul autobuzelor dar asta e alta poveste.
pina la urma am terminat generala si m-am mutat intr-un liceu dar tot din cartier. cu tot cu tiganca. in plus acum ne mai intilneam si in parc.
dar soarta cruda a facut ca dupa un an de liceu sa plec la alt liceu mai indepartat si apoi la altul central, astfel ne vedeam din ce in ce mai rar pina la urma povestea cu tiganca a ajungind la final dupa 10 ani. sau cel putin asa am crezut.
dar ca in orice povestire telenovelistica respectabila cind ma asteptam mai putin, acum vreo 4 ani intr-o zi ploioasa cu soare cine ma opreste pe cind ieseam de la metrou? nimeni alta decit tiganca care imi spune ca "ce ai crescut si ce frumos te-ai facut" si ma intreaba daca nu cumpar niste seminte. deci, ca sa fie clar asta mi s-a intimplat la 16 ani de cind nu ne mai vazusem. va imaginati ca m-am inmuiat imediat de emotia revederii si dupa ce am flecarit despre vremurile vechi timp de 30 de secunde :), am cumparat repede de 50.000 seminte in amintirea vremurilor trecute. de atunci odata la citeva luni ne tot revedeam dar intre timp sentimentele au inceput sa mi se schimbe odata cu banuiala ca de fapt eram folosit si ca relatia noastra nu era chiar atit de speciala. nu stiu ce mi-a provocat suspiciunea, poate faptul ca de fiecare data dupa ce ma saluta imi si baga in fata punga cu seminte (mai nou adaugase ciorapi si alte nimicuri) si daca nu vroiam sa cumpar ma tapa macar de 2 tigari. ori pur si simplu poate ca dupa 30 de ani relatia noastra incepuse sa se uzeze. nu stiu, dar in timp am devenit din ce in ce mai rece si ieri abia daca m-am mai invrednicit sa-i raspund la salut si am zbughit-o repede pe scarile metroului.
acum stiu ca s-a sfirsit, e timpul sa cunoastem si alti oameni dar sa ne amintim cu drag de momentele cind asteptam amindoi cu infrigurare sa ne revedem.

dedicat tigancii