Serge Brussolo - Mina rece

Bleah. O zeama luuuunga si fada cu o scriitura care-mi aminteste de Sandra+Dan Brown.
Sincer, imi pare rau ca trebuie sa denigrez o carte de-a lui, pina acum mi-a placut tot ce s-a tradus in RO dar la "Mina rece" si-a cam iesit din mina autorul...

Mai bine recititi Lacate Carnivore, Moartea cu Melon, Febra etc.

Cele mai scurte povestiri din lume

ma gindeam ieri la o povestire care m-a bintuit multa vreme datorita geniului de care a dat dovada autorul reusind sa spuna atit de mult cu asa o economie de cuvinte si mi-a venit sa pun gugalu la treaba incercind sa caut si altele la fel. astfel am descoperit ca asta e o specie a genului epic care poarta denumirea de flash fiction sau microfiction. nu toate sint la fel de reusite dar oricum povestirile astea ultrascurte au si ele farmecul lor. si pe mine ca un incoerent ce sint incapabil sa scrie mai mult de 2 rinduri fara o durere de cap, ma atrag cu atit mai mult. :p

traducerea si adaptarea imi apartin, primesc bucuros corecturile daca sint necesare.

asta este povestea de care mi-am amintit, scrisa de Frederic Brown.
"The last man on Earth sat alone in a room. There was a knock on the door..."
Ultimul om de pe Pamint statea singur intr-o camera. Se auzi un ciocanit la usa...

si acum ce-am mai gasit pe net:

ca un raspuns direct la povestirea lui Brown, dupa citiva ani Ron Smith a scris:
"The last man on Earth sat alone in a room. There was a lock on the door..."
Ultimul om de pe Pamint statea singur intr-o camera. Dar usa era incuiata...
aici era un joc de cuvinte, singura schimbare fiind knock-lock, odata tradus se cam pierde.

cea mai scurta poveste de dragoste, autor necunoscut (hahaha):
"I Love you"
Te iubesc.
fara suspans, dar e dragoste si cu final fericit, nu?

cea mai scurta drama, de Ernest Hemingway:
"For Sale: Baby shoes, never worn"
De Vinzare: Incaltaminte pentru copil, nepurtata.

Augusto Monterroso:
"Cuando despertó, el dinosaurio todavía estaba allí."
Cind se trezi, dinozaurul era tot acolo.

Neal Stephenson:
"Tick tock tick tock tick tick."

politista, de Frank Miller (nu stiu care dintre ei):
"With bloody hands, I say good-bye."
Cu miinile insingerate, imi iau ramas bun.

si una care de fapt e banc:
A college class was told to write a short story in as few words as possible. They were told that the story must contain three things:
1) Religion
2) Sexuality
3) Mystery
Below is the only A+ short story in the class.
“Good God, I’m pregnant! I wonder who did it.”
Elevilor unei clase de liceu li s-a spus sa scrie o povestire folosind cit mai putine cuvinte. Aceasta trebuia obligatoriu sa contina urmatoarele 3 teme:
1) Religie
2) Sexualitate
3) Mister
Urmatoarea lucrare este singura care obtinut nota maxima:
Dumnezeule, sint insarcinata! Ma intreb cu cine.

in incheiere, imi aduc si eu umila contributie cu cel mai scurt basm pe care l-am imaginat chiar acum:
Dupa nenumarate aventuri au ajuns sa traiasca fericiti pina la adinci batrineti.

daca mai stiti voi altele va rog sa le scrieti la comentarii. multumesc.

saituri care merita 2

am adaugat inca doua linkuri, dupa cum urmeaza:

ATENTIE! reclama nerusinata dar scuzabila pentru ca e dezinteresata. :p
ImaginaStore e o librarie online dar nu una oarecare ci specializata in SF si genurile conexe. pentru un sefist ca mine e mana cereasca. :) si mai e ceva atractiv la oferta, preturile, care sint mai mici decit in librariile reale si din cind in cind mai apar si alte discounturi suplimentare. n-o fi atmosfera ca la Carturesti dar avantajele cumparaturilor online nu cred ca pot fi negate.
sfirsitul reclamei

Istorii este un blog colectiv care se vrea a fi un depozit virtual de anecdote şi întâmplări transmise oral. povestirile sint editate si corectate astfel ca nu orice gunoi ajunge sa fie publicat si chiar si un diamant brut este slefuit inainte de expunere. imi place ideea, mi se pare originala si multe dintre povestiri sint amuzante sau interesante.

Unde e visele mele?

care le-am avut. iar nu-mi amintesc ce am visat azi-noapte si ma enerveaza la culme.

pentru ca era era frumos si palpitant, mai interesant decit orice carte sau film, avea suspans insuportabil si momente erotice tumultoase, revelatii cutremuratoare si raspunsuri la intrebari existentiale, urmariri, filaje si explozii devastatoare, declaratii de dragoste si razboi cum nu s-au mai spus, dialoguri filozofice si injuraturi rafinate si cea mai complexa intriga cu putinta, insa, cu toate acestea, era mai usor de inteles chiar si decit o carte de colorat pentru copii.
si in momentul acesta, ca intotdeauna si de mii de ori, n-am ramas decit cu senzatie vaga ca am pierdut ceva important si nu stiu daca il/o voi mai afla vreodata.

iar acum vreo saptamina stiu sigur ca visasem intriga celui mai reusit roman, unul care ar fi fost pe placul deopotriva al criticilor si cititorilor, ar fi avut succes oriunde in lume, indiferent de cultura si civilizatie si ar fi facut ca incasarile pentru Codul lui Da Vinci si Harry Potter sa para meschine.

mi-am propus de ani sa-mi tin linga pat un carnetel si un creion ca sa notez imediat ce ma trezesc cit mai este proaspat tot ce am visat. dar lenea sau poate o vointa mai puternica decit a mea m-a impiedicat sa-mi duc la bun sfirsit gindul. poate ca ar fi periculos sau nesabuit daca mi-as aminti. poate ca s-ar afla raspunsuri care nu trebuie aflate sau solutii la probleme care inca nu s-au pus. poate ca cineva are grija sa nu aflu ceva periculos pentru mine insumi sau pentru restul lumii. poate. nu stiu. cert e ca din seara asta o sa adorm cu un creion in mina dreapta si carnetelul in cea stinga. poate va iesi ceva din asta. poate nu. totusi, sper sa nu-mi scot un ochi.


Salvador Dali, Somn (1937)

Unde e Ovidiu Bufnila?

M-a palit brusc. Ca daca ar fi cineva pe lumea asta mai inclinat catre a scrie intr-un blog, acela s-ar numi Ovidiu Bufnila. Pai acum vreo 10 ani cred ca era cel mai prolific scriitor underground, desi nu imi mai aduc aminte decit de un nick, "meduza", stiu ca invadase toate forumurile si dezbatea si combatea cu o logoree iesita din comun. iar povestirile sale ne invadasera si in spatiul virtual si in cel real. eu niciodata nu i-am inteles stilul, toate povestirile sale par ca un vis fara sfirsit iar de cele mai multe ori visul ala e cosmar, dar cel mai uimitor era debitul, imi imaginam pe atunci ca daca as sta la o discutie cu el, probabil m-ar ingropa rapid in cuvinte si as muri efectiv daca nu m-ar trage repede inapoi. :)
Asa ca am gugălit si chiar exista Blogul lui Ovidiu Bufnila, dar cam subtire prezenta, intre timp poate a mai secat fluviul si s-a transformat mai mult intr-un piriias. Iar de aparitii literare chiar ca n-am auzit nimic de vreo 10 ani.

sa fie clar, realizez ca pe linga Bufnila par un mic si saracacios "anagramaticalitos" dar pe blog nu scriu (doar) ca sa perii orgolii. :P

Coincidenta...

...sau e implicata cabala masono iudeico reptiliana astrala a editorilor? De la o vreme toate cartile pe care le citesc indiferent de format isi termina primul capitol in jurul paginii 30. E vreo conspiratie mondiala, o regula scriitoriceasca sau doar o coincidenta?

dar ca am inceput si terminat articolul cu acelasi cuvint ca un uroborus devorindu-se pe sine insusi e tot coincidenta? HA? sint io nebun sau nu? ha? ha? hi! ha! ha! stiati ca daca impartiti 30 la 3,14 rezulta 9.55? da, chiar 9.55! si acum daca adunan 9+5+5=19. mai departe impartim la 3 si rezulta 6,3333. deci 6+6+6 sau 666. oh my god! it'a aliveeee1LWJJJ PPPPPPPP d fl

nu am scris rindurile de mai sus cu gindul la "The Number 23" dar acum am facut conexiunea in creieras si cu asta ocazie dau si je cu parerea: e o timpenie pretentioasa si imi pare rau de Carrey, el se straduie da' nu-l lasa scenariul. O cronica care spune totul gasiti aici.

Picard figurantu'

tocmai ce-am vazut un episod din star trek alea cu jean-luc si m-a izbit ceva.

de multe ori cind capitanu' are putin timp liber si sta la el in cabina, citeste! da nu asta-i problema ci faptul ca citeste numai carti adevarate d-alea de juma' de kil bucata. nu tu o revista glossy, o carticica de buzunar, un comics, un pliant ceva, nu. plus ca al dreq 'telecual elitist ce e, nu l-am vazut odata sa se uite si el la o comedie si sa manince popcorn ca noi astia muritorii de rind! pai e normal?